FAUNA - Munţii Noştri nr. 34 Masivul Ciucaş de Maria Rodica Niculescu Nov 10, 12:05 AM

Ca şi vegetaţia, fauna cunoaşte o etajare pe verticală, fiind influenţată în special de temperatura şi umiditate. Iimitele în care animalele îşi desfăşoară viaţa sînt însă mai largi şi mai puţin conturate, iar numărul speciilor scade o dată cu altitudinea. Dintre mamifere, căprioara (Capreolus capreolus) sălăşluieşte în pădurile dese, fără să urce mai sus, iar cerbul (Cervus elaphus) se face simţit pînă la limita superioară a podurii. Mai rar se întîlneşte rîsul (Linx linx), bursucul, hermelina, nevăstuica şi dihorul atit în pădurile de fag, cît şi în cele de molid. Prin pădurile dese, dar mai ales prin cotloanele ascunse ale munţilor de sub Culmile Bratocei sau ale Zoganului, se poate întîlmi ursul (Ursus arctos), care nu se sfieşte să coboare iarna pînă la Cheia. În poienile umede din arboretele compacte, uneori şi prin cele din jurul staţiunii, pe Valea Stînei, pe valea Pîrîului Berii se văd urmele lasate de mistreţ (Sus scrofa), pămîntul fiind răscolit ca de tractor. Tot dintre animalele mari se remarcă lupul (Canis lupus) şi vulpea (Canis vulpes), care cîteodală provoacă pagube. Nu lipsesc nici jderul de copac şi jderul de piatră. Deseori printre crengile copacilor se zăresc veveriiţele (Sciurus vulgaris), cu coada stufoasă şi ochi jucăuşi. Dintre felinele mici se remarcă pisica sălbatică (Felix silvestris) cu blana pestriţă şi privirea ageră. Pentru utilizarea mai eficientă a resurselor naturale din zona subalpină, de curînd a fost colonizată cu bune rezultate capra neagră (Rupicapra rupicapra) şi capra Ibex.
Lumea păsărilor cuprinde numeroase specii mici, pe care le întîlnim în păduri, în poieni sau scurtînd teritoriul prin zboruri largi. Datorită altitudiinii mai mici, în Ciucaş vom găsi numai păsările adaptate acestor condiţii, care se mai întilnesc şi în munţii Europei cu latiitudini asemănătoare sau în ţinuturile eurasiatice. În pădurile de fag şi amestec (fag şi molid), mai luminoase, cu văi largi şi poieni, putem întîlni: sitarul de pădure (Scalopax rusticola), ierunca (Tetrastes bonasia), vînturalul mic (Falco naumanni), gaia roşie (Milvus milvus), pitulicea fluierătoare (Phylloscopus trochilus), sturzul de vîsc (Turdus viscivorus), lăstunul de stîncă (Hirundo rupestris), mugurarul comun (Pyrhula pyrhula), mugurarul roşu (Carpodacus erythrinus) ş.a.
Alături de acestea se află numeroase păsări care se urcă şi spre etajul pădunii de conifere: fluierarul de munte (Tringa hypoleucas), şoimul călător (Falco peregrinus), şorecarul comun (Buteo buteo), uliul păsărar (Accipiter nisus), huhurezul mare (Strix uralensh), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), drepneaua mare (Apus melba), mierla de piatră (Monticola saxatilis), mierla de apă (dnclus cinclus), presura de munte (Emberiza cia), codobatura (Motacilla dnerea) ş.a. În pădurile de conifere se adăpostesc cocoşul de munte (Tetrao urogallus), cucuveaua pitică (Glaucidium passerinum), minuniţa (Aegollus funereus), ciocănitoarea cu trei degete (Picoides trydactylus), auşelul cu capul galben şi cel sprincenat (Kegulul regulus, R. ignicapillus), mierla gulerată (Turdus torquatus), brumăriţa de pădure (Prunella modularis), piţigoiul de brădet, cel moţat şi de munte (Parus ater, P. cristatus, P. montanus), scatiul (Carduelis spinus), forfecuţa comună (Loxia curvirostra), gaiţa de munte (Nucifraga caryocatactes), corbul (Corvus corax) ş.a.
Dincolo de limita pădurii, în pajiştile subalpine se pot intîlni ciocîrlia urecheată (Eremophila alpestris) şi fîsa de munte (Anthus spinoleta); printre bolovănişuri apar brumăriţa de stîncă (Prunella collaris) sau codroşul de munte (Phoenicurus ochmros), iar pe pereţii stîncăriilor abrupte fluturaşul de stîncă (Jichodroma muraria); rareori zărim zborul elegant al acvilei de munte (Aquila chrysaetos). Alături de mamifere şi de păsări, care atrag prin colorit dar mai ales prin cintecul lor, muntele oferă adăpost şi unor vieţuitoare mai mici. Dintre şopîrle menţionăm şopirla de ziduri (Lacerta muralis) în zona forestieră, şopirla de munte (Lacerta vivipara) şi mai rar, în locurile mai umede, şopîrla fără picioare (Anguis iragilis). Dintre reptile se remarcă vipera comună (Vipera berus), care urca pe stînci şi în locurile insorite din pădure. Peştii sînt reprezentaţi prin postrov indigen (Satmo trutta fario) şi păstrăvul curcubeu (Salma gairdner iridaeus) care trăiesc în apele repezi de munte, bine oxigenate, sau în păstrăvăriile de la Valea Stinei şi Măneciu Pămînteni.
Nevertebratele sînt prezente printr-o serie de gîndaci (Coleoptere), mulţi frumos coloraţi, cu luciu metalic, croitori, cărăbuşi, rădaşte ş.a. care se adăpostesc în frunzarul pădurii, sub scoarţa arborilor sau pe sol. Fluturii (Lepidopterele), de la cei albi pînă la cei viu coloraţi, îşi iau zborul în zona forestieră, dar mai ales deasupra fîneţelor inflorite. Dintre aceştio menţionăm specia Boloria pales carpathoirerldionalis, un fluture deosebit de frumos, roşu cu pete negre. Foarte numerosi sint şi melcii, unii dintre ei caracteristici regiunii, cum sint speciile endemice Alopia canescens, A. helenae etc.

Recomandă articolul unui prieten! Tipăreşte pagina

 

Comentarii