Weblog
Craterellus cornucopioides – trambita piticilor, trambita mortilor, cornul abundentei
este o specie la care palaria nu se diferentiaza de picior. Palaria are un diamentru de 3-10 cm, de culoare gri-neagra, iar piciorul are 3-7 cm inaltime. Bazidiocarpul are o forma de palnie adanca sau de trompeta, destul de subtire si de elastica,
20 aprilie 2009Lactarius piperatus – burete piperat, iutari, burete iute, iutisori, bureti albi, bureti usturosi, iutani, burete laptos, burete acru
palaria are 10-20 cm diametru, semisferica, apoi intinsa sau in forma de palnie larg deschisa, de culoare alba, se pateaza cu galben sau ocraceu cu varsta, carnoasa, tare, casanta, neteda, cu marginea rulata.
20 aprilie 2009Lactarius deliciosus – rascovi, roşiori
palaria este, la inceput, convexa, apoi plata, iar la sfarsitul perioadei de maturizare capata forma de cupa, avand uneori in mijloc un gurgui mic. Cuticula este neteda, lucioasa si lipicioasa pe vreme umeda, avand pe suprafete dungi vizibile
20 aprilie 2009Hydnum repandum
Denumiri populare – burete ţepos, flocoşel, burete spinos.
Pălăria, de 5-15 cm diametru, de culoare galbenă-albicioasă sau crem-rozee, sferică, semisferică apoi întinsă, are marginea ondulată, netedă, cărnoasă. Partea
Sarcodon imbricatus
Denumiri populare – porcon, buretele uliului, burete solzos, buretele cerbilor, barba ţapului, ciuperca de pîine.
Pălăria măsoară 6 -30 cm, are culoarea brună-cenuşie, acoperită cu numeroşi solzi îmbricaţi, de culoare brună-violet-negri-cioasă, dispuşi in cercuri concentrice, mai
Hericium coralloides - creasta Cocoşului
Corpul de fructificare, foarte mare, uneori de 30 cm în diametru, coraliform ramificat, la bază cu un picior foarte scurt.
20 aprilie 2009Trufe - Tuber melanosporum si Tuber estivum
Corpurile fructifere au 2-10 cm diametru, culoare – brună-violacee-negricioasă, sunt sferice sau alungite, cu peridia acoperită cu veruci poligonale, groase de 3-5 mm.
20 aprilie 2009Pleurotus Ostreatus
Denumiri populare – păstrăv, păstrăv de fag, burete negru, găinuşa pădurii, păstrag, păstrăvul cerului
Pălăria are 5—15 cm diametru, este orizontală, în formă de scoică sau de ureche, cărnoasă, netedă, cu marginea răsucită, de culoare brună-cenuşie, decolorîndu-se cu vîrsta.
Amanita caesarea - Crãite, ronite, burete domnesc
În stadiu tânãr, aceastã ciupercã e ovoidã, de culoare albã, având aspectul unui ou. Pãlãria e portocalie sau galben-aurie, netedã, lucioasã, cãrnoasã, sfericã la început, henmisfericã, apoi întinsã cu marginea fin striatã. Lamelele sunt galbene. Piciorul e învelit la bazã într-o volvã (ca un manson) dezvoltatã, albã. Culoarea
20 aprilie 2009Clavaria batrytis - Buretele de conopidã, barba caprei
E o ciupercã voluminoasã de 10-12 cm în diametru si 7-15 cm în înãltime, cu piciorul (ca un trunchi) alb, apoi gãlbui, cãrnos, tare, cu ramuri foarte bogat ramificate, cilindrici, drepte sau îndoite, cãrnoase, fragile, gãlbui, care se divid în
20 aprilie 2009Creasta cocoşului - Clavaria flava
Aceastã ciupercã are corpul fructifer în formã de trunchi albicios cu numeroase ramuri galbene-aurii, comprimate si striate în lungime, fragile, care se ramificã la rândul lor în ramuri subtiri acoperite de stratul himenial. Carnea este albã. Creste în pãdurile de foioase si conifere toamna. Este comestibilã.
20 aprilie 2009Lepiota rhacodes
Pãlãria este sfericã sau ovoidã la început, apoi întinsã, nu este mamelonatã, de culoare brun-cenusie, sau ocrace, acoperitã cu solzi bruni poligonali, grosi, în centrul pãlãriei este brunã, netedã. Lamelele sunt albe, pãtate cu rosu la
20 aprilie 2009Ghebe, opintici - Armillaria mellea
Pãlãria este putin cãrnoasã si boltitã în tinerete, iar la maturitate convexã, aproape planã, cu mici solzisori bruni, asezati în cercuri. Piciorul e lung mai gros la bazã si mai subtire cãtre pãlãrie. Pe picior la o micã distantã de pãlãrie se aflã un inel cu marginile rãsfrânte în jos. Carnea este albã ,fragedã, cu gust si miros plãcut.
20 aprilie 2009Gãlbiori, bureti galbeni, urechiuşe - Cantharellus cibarius
Pãlãria în stadiul tânãr este boltitã, ca o emisferã, cu marginile aproape regulate, rãsucite în jos, iar la maturitate se aseamãnã cu o pâlnie cu marginile încretite, lobate sau ondulate regulat. Culoarea se aseamãnã cu aceea a gãlbenusului de ou. Piciorul este plin, continuându-se cu pãlãria fãrã o limitã definitivã. Carnea gãlbiorilor este albã în interior, galbenã-aurie spre exterior, are un miros si un gust plãcut.Aparatul fructifer al gãlbiorilor este cãrnos sau fibrocãrnos.
20 aprilie 2009Hribul pucios - Boletus aereus
Pãlãria globuroasã este groasã, hemisfericã, bombatã, la maturitate întinsã, de culoare brun închis, pe margine prezintã solzisori fibrilosi si cãzãtori. Tuburile sporifere sunt albicioase, apoi galbene sau galbene-verzui, lungi. Porii de aceeasi culoare cu tuburile sporifere sunt circulari.
20 aprilie 2009Chitarcã, Chitãrcutã, Mânãtarcã rosie - Boletus rufus
Pãlãria are culoare portocalie sau brun-rosiaticã, este sfericã, hemisfericã, apoi întinsã, foarte cãrnoasã, putin vâscoasã pe timp umed. Tuburile sporifere sunt albe, albicioase sau cenusii, lungi. Porii sunt la început albi, apoi cenusii-bruni, si mici, circulari. Piciorul e cilindric, usor îngustat sub pãlãrie, albicios sau cenusiu, se
20 aprilie 2009Hribi, Mînătărci, Minătărci - Boletus edulis
Pãlãria este de culoare castanie-brunã, bombatã, sfericã la început, himisfericã, apoi devine întinsã.Tuburile sporifere sunt simple, albicioase, apoi galbene, verzui. Porii de aceeasi culoare au tuburile sporifere, sunt ciurculari. Piciorul e umflat la bazã, are culoare brun deschis, ornamentat cu o retea sub pãlãrie. Carnea este albã, tare, cu gust si miros plãcut. Creste pe sol, primãvara, vara, toamna, izolatã
20 aprilie 2009Conservarea ciupercilor
Ciuperci în oţet
În oţet se conservã, mai ales, ghebele, gãlbiorii, hribii etc.; totuşi aceastã metodã, comparativ cu cea de mai sus, are dezavantajul cã gustul de oţet este mai puternic decât aroma ciupercilor. Puneţi pe foc o cratiţã cu apã, în care adãugaţi un pahar cu oţet alb, sare din abundenţã, câteva foi de dafin, salvie şi busuioc. Curãţaţi ciupercile şi rãsturnaţi-le în cratiţã.
20 aprilie 2009Ce facem dacă ne-am întoxicat cu Ciuperci
În primul rând anunţăm salvarea la 112 sau salvamontul la 0salvamont (0725826668)
În cazul intoxicatiilor cu ciuperci, dacã primul ajutor este prompt si bine condus, chiar cei intoxicati cu speciile cele mai periculoase pot fi salvati. De obicei, la orice intoxicatii si mai ales la intoxicatiile cu ciuperci, bolnavul vomitã de la sine, asã cã administrarea unui vomitiv, câteodatã poate fi dãunãtoare, sensibilizând si mai mult mucoasa stomacalã.
Recunoaşterea Ciupercilor
Recunoasterea ciupercilor este cea mai dificilã operatie si din aceastã cauzã, recunoasterea sigurã se face numai tinând seama în primul rând de caracterele botanice si anume forma aparatului fructifer si a pãrtilor componenete: talie, aspect, pãlarie, picior, suprafata pãlariei, lamele sau tuburi etc., luate în complexitatea lor si nu dupã celelalte caractere, care pot duce la confuzii cu urmãri grave.
20 aprilie 2009
