Pro si contra Parcului Naţional Ciucaş Feb 6, 09:28 AM

• Reprezentanţii Ministerului Mediului au fost ieri 02.03.2008 la Tărlungeni pentru a susţine înfiinţarea Parcului Naţional Ciucaş

• „Riscăm să transformăm România într-un imens parc naţional, în care nimeni nu are voie decît să cosească“, spune însă senatorul PD-L Ivan Cismaru

Desfăşurare impresionantă de forţe ieri la Tărlungeni, unde reprezentanţii mai multor instituţii au ţinut să fie prezenţi la a doua dezbatere pe tema înfiinţării Parcului Naţional Ciucaş. Reprezentanţii Ministerului Mediului au venit în comuna braşoveană pentru a explica avantajele delimitării unei zone de aproape 23.000 de hectare, în care să fie protejată biodiversitatea naturii. Numai că explicaţiile lor s-au izbit de refuzul autorităţilor locale şi al proprietarilor de terenuri de pe teritoriul viitorului parc natural, care sînt îngrijoraţi că decizia de înfiinţare a acestei arii protejate va afecta proiectele programate la Tărlungeni, comună declarată zonă de dezvoltare durabilă.

Ministerul Mediului mediază dezbaterile

La dezbaterea de ieri au fost prezente autorităţile locale din Tărlungeni, Prejmer, Braşov, Săcele şi din judeţul Prahova, dar şi autorităţile de mediu de la nivel local şi naţional. Ministerul Mediului a fost reprezentat la întîlnirea de la Tărlungeni de o echipă condusă de ministrul secretar de stat Lucia Varga şi de directorul Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului, Zsolt Nagy, care au încercat, în ciuda reacţiei negative a autorităţilor locale din comunităţile afectate de înfiinţarea acestui tip de arie protejată, să explice care ar fi avantajele Parcului Naţional Ciucaş. Secretarul de stat în MMDD, Lucia Varga, a declarat că zona de dezvoltare durabilă Tărlungeni nu va fi în niciun caz afectată de includerea în Parcul Naţional Ciucaş, dat fiind că se pot obţine mai uşor bani europeni pentru modernizarea drumurilor de acces în zonă sau chiar pentru pîrtii de schi, aşa cum s-a întîmplat în Germania sau Franţa. Cu toate astea, nici reprezentanţii Ocolului Silvic Săcele, nici cei de la Regia Pădurilor Kronstadt Braşov, nici cei de la Ocolul Silvic Ciucaş nu şi-au dat acordul pentru constituirea acestui parc.

Sporturi de iarnă sau cercetare silvică?

Îngrijorate de eventualitatea delimitării ariei protejate sînt mai ales autorităţile locale din Tărlungeni, care deja au un proiect de construire a unei staţiuni de sporturi de iarnă, care include şi realizarea unor pîrtii de schi de rang olimpic. În perspectivă, spune primarul Kiss Iosif, aceasta ar fi o parte importantă a strategiei de dezvoltare durabilă a comunei, localitatea urmînd să beneficieze de o creştere a nivelului economic şi a nivelului de trai al populaţiei, graţie veniturilor încasate din turism. „Nu distrugem pădurile nici prin proiectul pe care îl avem. Dimpotrivă! Vrem să le întreţinem, pentru că ele sînt o sursă importantă de venit pentru noi, ca localitate şi, în plus, ne feresc de intemperii, pentru că noi sîntem o zonă unde se produc destul de uşor inundaţii“, a declarat primarul din Tărlungeni, Kiss Iosif, susţinînd că pădurile din Ciucaş sînt în siguranţă şi fără a fi incluse într-un parc natural de interes naţional. Pe de altă parte, Lucia Varga spune că proiectul staţiunii de schi şi Parcul Naţional s-ar putea împăca. „Este fals să considerăm că, dacă faci parc naţional, n-ai voie să faci decît ecoturism sau nu ai voie să coseşti sau să faci păşunat. Arealele de strictă protecţie, în care chiar nu este permis aşa ceva, ocupă numai 5-6% din suprafaţa totală. Apoi sînt arealele de protecţie integrată, cele de conservare durabilă şi cele de dezvoltare durabilă. În acestea din urmă numai rafinării şi fabrici de ciment nu poţi să faci, în rest sînt permise orice tip de investiţii“, a specificat ministrul secretar de stat în MMDD. Numai că, pînă în prezent, nimeni nu a făcut măcar vreo propunere de delimitare a acestor zone, astfel că nu se ştie unde se pot face investiţii şi unde nu.

Şi municipiul Braşov e afectat

De pe urma eventualei înfiinţări a Parcului Naţional Ciucaş ar avea de suferit şi municipiul Braşov, care din cele aproape 23.000 de hectare ale viitorului parc deţine o suprafaţă de peste 3.000 de hectare. Reprezentantul Regiei Autonome a Pădurilor Kronstadt Braşov a avertizat că legislaţia în domeniu este deficitară şi nu permite acordarea de compensaţii decît pentru persoanele fizice, astfel că autorităţile publice care au terenuri în zonă, aşa cum este municipiul Braşov, nu ar avea niciun avantaj real de pe urma acestei delimitări. De altfel, municipiul Braşov, deşi proprietar al unor terenuri în zona munţilor Ciucaş, nici măcar nu a fost punct de dezbatere publică. „De aceea am şi solicitat de la Ministerul Mediului studiile în baza cărora au fost delimitate siturile Natura 2000 şi acum parcul naţional, care se suprapune pe o parte din ele. Noi ştiam mai bine care e situaţia, dar nu ne-a întrebat nimeni“, a declarat Dan Olteanu de la RAP Kronstadt.

Parlamentarii braşoveni, împotriva Parcului Naţional Ciucaş

Total împotriva delimitării Parcului Naţional Ciucaş s-a declarat Primăria din Săcele, care, prin intermediul directorului Regiei Pădurilor din localitate, Sorin Hermenean, a ridicat mai multe probleme de administrare a zonei, pe care se pare că nici ICAS (Institutul de Cercetare şi Amenajare Silvică), forul care a propus realizarea Parcului, nici MMDD nu le-a luat în calcul prea serios pînă acum. „Primăria Săcele se opune cu vehemenţă parcului şi doreşte menţinerea gospodăririi prin actualele amenajamente. Oricum, dacă se face parcul, se pune problema dării în custodie a atîtor hectare de pădure şi a implementării planului de management, care este obligatoriu. Cine va susţine financiar măsurile care trebuie luate la nivelul unui parc natural de interes naţional?“, a punctat directorul Regiei Rădurilor Săcele.
Acest punct de vedere va fi susţinut şi de parlamentarii de Braşov. Senatorul PD-L Ivan Cismaru, singurul parlamentar prezent ieri la dezbatere, a anunţat că, la nivel naţional, aleşii Braşovului vor vota împotriva proiectului. Unul dintre principalele motive invocate de senatorul democrat-liberal este restrîngerea dreptului la proprietate al particularilor din zonă, care abia recent şi-au recăpătat titlurile pe vechile terenuri. „Riscăm să transformăm România într-un imens parc naţional, în care nimeni nu are voie decît să cosească. Programul de dezvoltare a turismului este prioritar în zonă. Asta nu înseamnă că cineva va distruge ceva acolo“, a declarat senatorul Ivan Cismaru.
de: Mihaela Parghel

Recomandă articolul unui prieten! Tipăreşte pagina

 

Comentarii