REZERVAŢII NATURALE - Munţii Noştri, nr. 34 Ciucaş de Maria Rodica Niculescu Nov 12, 09:36 PM

Frumuseţea si ineditul peisajului Munţilor Ciucas, la care se adaugă numeroasele specii floristice, din care unele endemice, dacica sau rarităţi, a dus la constituirea unor rezervaţii în care acestea sa fie ocrotite şi menţinute nealierate atit pentru generaţiile noastre, cît şi pentru cele viitoare.

Zona cu Rhododendron din Munţii Ciucaş, situată în zona de întîlnire a potecii ce urcă pe Muntele Roşu cu cea care vine de pe Culmea Gropşoarele, pune sub ocrotire a suprafaţă de 2 ha cu smirdar (Rhododendron kotschyi), plantă ocratită, declarată monument al naturii. Alăturl de acesta vegetează afinul, ienupărul, merişorul s.a. Culmea Zăganului, care cuprinde zona de stîncărie cu o suprafaţă de 3 ha. Este o rezervaţie complexă – botanică şi zoologică – cu plante endemice si rare, dintra care menţionăm Koeleria transsilvanica, Aconithum anthora, Erysimum wittmanni, Dianthus ki-taibelli ssp. spiculifolius, Hletacium villosum, Senecio rupestris; de asemenea, numeroase specii ale melcului Ahpia.
Tigăile Mari, cu o suprafaţă de 3 ha, în care intră culmea de stincarie, pînă la poteca ce duce spre Vîrful Ciucaş. Are un caracter complex – botanic şi geologic – pe întinsul ei fiind ocrotite atit formaţiunile geologice specifice, cit şi plantele endemice sau rare, precum şi cele calcicole şi termofile. Dintre acestea amintim clopoţeiul (Hieradum auriantiacum), horsti (Luzula splcata), stînjenelul de munte (Iris ruthenica), cupe (Gentiana praecox), floarea de colţ (Leontopadium: alpinum), garofiţe (Dianthut tenuifolius) ş.a
Jneapănul de pe Muntele Bratocea, situat la limita superioară a pădurii de molid, este constituit din mai multe pîlcuri (circa 2 ha) ce se găsesc pe versantul de vest al Culmii Bratocei, sub Vîrful Bratocea (1 827 m), uşor de remarcat din Şaua Tigăilor, ca şi în stincăriile de la vest şi nord de Vîrful Ciucaş şi sub stînca Mîna Dracului. Şuviţele Benii, de pe Culmea Şuviţelor, cuprinde asociaţii vegetale cu floarea de colţ (Leotopodium alpinum) în suprafaţă de 2 hectare. Alături de ea se întilnesc clopoţei, garofiţe, genţiane s.a.

Recomandă articolul unui prieten! Tipăreşte pagina

 

Comentarii